NUTRIȚIA ÎN TIMPUL GESTAȚIEI

Feb 12

Written By Mirela Iacob

1. Estrul sau perioada căldurilor

2. Monta

3. Gestația

4. Dieta pentru lactație

5. Alimente recomandate pentru lactație

1. ESTRUL SAU PERIOADA CĂLDURILOR

Estrul reprezintă ciclul reproductiv al unei femele, perioadă ce durează aproximativ trei săptămâni, timp în care crește nivelul estrogenului. Odată cu încheierea estrului revine și estrogenul la normal. Este o perioadă sensibilă, datorită pierderilor de sânge, când femelei îi va fi foame mai des, va avea dureri, va suferi schimbări hormonale și de stare, oboseală și chiar schimbări ale consistenței scaunului și ale frecvenței la urinare. Este bine sã fim atenți la nevoile ei din aceste zile, chiar sã modificăm ușor dieta. Ținem cont cã este posibil sã nu facă mișcare foarte multă în unele zile, iar dacă refuză o masă, este în regulă și trebuie să respectăm asta. În zilele în care este mai activă, putem să mărim energia calorică, oferind de obicei două mese de înaltă calitate și câteva gustări între mese. Ea va avea nevoie de cantități mai mari de apă, lucru immposibil de obținut din hrana industrială. Este perioada ideală, dacă nu doriți să dati barf sau mâncare gătită permanent, să treceți măcar în aceste săptamâni, la hrană proaspătă pentru cele două momente ale anului când apare estrul.

Femela va primi:

•20% mai multă mâncare în perioada estrului și între 15-25% vegetale, în funcție desigur, de toleranța; se revine la cantitatea inițială atunci când sângerările se opresc;

•se aleg legume fibroase și rădăcinoase: cartof dulce, dovleac plăcintar, țelină și păstârnac, sfeclă rosie, zucchini, napi, conopidă, broccoli, pregatite la abur și blenduite pentru o digestie facilă;

• fructele recomandate: papaya pentru fibre și papaină și mar (moderat) pentru pectină;

2. MONTA

Cantitatea de hrană la montă↔️ cantitatea obișnuită.

Cu 2 săptămâni înainte de montă↔️ trebuie aleasă o hrană de calitate, adecvată gestației și lactației, pentru a obișnui deja câinele cu schimbarea tipul de hrană.

• e nevoie de o hrană mai densă în calorii, datorită consumului mai mare de energie, în perioada reproducerii, fără a crește cantitatea de hrană, care ar putea duce la probleme gastrointestinale sau la pierderi de greutate;

Exemplu:

• înainte de montă o femelă bulldog de 10 kg poate consuma 500 kilocalorii, la 350 de grame de hrană crudă sau gătită; pentru montă, veți crește kilocaloriile, nivelul proteinei și cel al grăsimilor, și nu gramajul mesei;

• masculul poate fi hrănit în perioada reproducerii cu 28-30% proteină animală;

• femela poate fi hrănită în perioada reproducerii cu 32-34% proteină și cu aproximativ 20% grăsime;

Femelele gestante și care alăptează au nevoi nutriționale extreme, la fel cum au nevoie câinii de performanță, pentru a susține corpul supus stresului imens din timpul sarcinii, modificărilor fizice, și pentru a oferi puilor nutrienții necesari unei dezvoltări armonioase. Pentru femelele gestante sau care alăptează, se recomandă furnizarea de alimente care conțin carbohidrați ușor digerabili.

Cartea „Small Animal Clinical Nutrition” notează:

„Gestația și lactația cresc nevoia de glucoză pentru a sprijini creșterea fetală și sinteza lactozei în lapte. Anomaliile fetale, resorbția embrionului, cetoza și producția redusă de lapte, sunt posibile efecte adverse ale furnizării inadecvate de carbohidrați în timpul gestației și alăptării.”

Pentru că în aceste prime patru, cinci săptămâni ale gestației puii din burta nu cresc foarte mult, nici mama nu necesită energie în plus sau nutrienți, și ar trebui să consume în continuare același gramaj al meselor, care trebuie neapărat să fie de înaltă calitate. Există chiar posibilitatea ca mama sa își piardă apetitul în jurul celei de-a treia săptămâni. Apoi, după a cincea săptămană până la naștere, puii încep să capete proporții, fiind perioada cea mai importantă a dezvoltării. De aceea va fi necesar să începem să creștem gradual gramajul meselor zilnice ale mamei, începând cu ultimele 3, 4 săptamâni.

3. GESTAȚIA

• gestația la câini dureaza între 56 și 63-66 de zile, de obicei împărțită în trei trimestre egale;

• cantitatea de hrană crește abia în săptămâna cinci sau șase de gestație (nu e necesar să măriți gramajul până la săptămâna cinci, ca să puteți evita creșterea excesivă în greutate) pentru că, în aceste prime cinci săptămâni, puii din burtă nu cresc foarte mult, nici mama nu necesită energie în plus sau nutrienți, și ar trebui sa consume în continuare același gramaj al meselor, care trebuie neaparat să fie de înaltă calitate;

Gestația (săptămâna 1-4)

Dimineața puteți începe cu o cantitate foarte mică de alimente pentru a stimula bacteriile intestinale. Hrăniți alimentele la temperatura camerei de îndată ce mama se trezește. Întreruperea postului (fastingului) în acest fel, calmează stomacul.

Întreruperea postului poate include alimente precum:

• sardine crude sau conservă în suc propriu, o linguriță de chefir de capră, o linguriță de miere, ou sau cottage cheese, un cub de gelatină de oase, cartof dulce sau dovleac copt blenduit;

Cățelele obeze pot avea o rată de ovulație mai mică, o dimensiune mai mică a cuibului și producție insuficientă de lapte (Meyer, 1990).

Gestatia (saptamana 5)

Formula de bază la finalul gestației va fi:

1.25 * ME (energia metabolică) până la 1.5 * ME (energia metabolică) și 2, 3 mese pe zi;

• mesele zilnice vor fi mai multe și mai mici, ușor digerabile (calitate ridicată);

• femela va trebui sa câștige între 15 și 25% greutate, pâna la sfârșitul gestației;

• greutatea după fătare va putea ajunge până la 5 sau 10% mai mult decât greutatea normală;

• creșteți cantitatea de antioxidanți- vitamina E, A și magneziu;

• atât timp cât dieta este corect echilibrată, nu va fi probabil necesară suplimentarea de calciu;

• suplimentarea cu DHA este esențială, pentru dezvoltarea neurologică eficientă și a retinei puilor;

Gestația (săptămâna 6)

1.25 * ME (energia metabolică) până la 1.5 * ME (energia metabolică) și 3, 4 mese pe zi;

Deși s-au efectuat puține cercetări pe câini, studiile asupra produselor lactate bovinele indică faptul că o dietă bogată în calciu, în timpul sarcinii, poate crește incidența eclampsiei (cunoscută și ca „febra laptelui”, post-hipocalcemie la naștere, tetanie puerperală sau pareză parturientă), o afecțiune prezentată în timpul alăptării. Febra laptelui apare atunci când organismul nu poate mobiliza în mod adecvat rezervele de calciu din oase, pentru a înlocui calciul care a fost redirecționat către producția de lapte. Scăderea rezultată de nivelul de calciu din sânge, poate duce la slăbiciune, pierderea poftei de mâncare, tetanie (spasme musculare și crampe), convulsii și insuficiență cardiacă (Case et al., 2011). Această afecțiune are loc atunci când corpul femelei nu poate mobiliza rezervele de calciu din oase, pentru a înlocui calciul care a fost redirecționat către producția de lapte.

Rasele mici care au cuiburi mari, sunt cele mai afectate în timpul primelor două, trei săptămâni de hrănire a puilor.

De asemenea, suplimentarea în exces cu vitamina A ar trebui evitată, pentru că poate dezvolta probleme precum bolta palatină sau buze despicate (Blasa, Booles & Burger, 1989; Merck Veterinary Manual, 2011; Segal, 2007).

Deficiența de acid folic, tot la rasele mici duc la aceleași deformări, însă studiile încă nu sunt foarte clare.

Omega 3 (EPA și DHA) din uleiul de pește și alte surse marine sunt esențiale pentru cățelele gestante și care alăptează, pentru că ajută corpul să treacă peste stresul fizic enorm și să regleze nutrienții reduși (Case et al., 2011).

După fătare, femela ar trebui să aibă cu 5, 10% mai mult decât în perioada de menținere. De exemplu o femelă de 15 kg ar trebui să cântărească la sfârșitul gestației undeva la 16 până la 18 kg.

4. DIETA PENTRU LACTAȚIE

Glandele mamare încep să se dezvolte împreună cu lactația, cu o zi până la 5 zile înainte de fătare și multe femele vor refuza să mănânce cu 12 ore înainte.

• în timpul lactației oferiți femelei ce își dorește să mănânce, puteți trece peste mesele echilibrate în perioada de vârf (săptămana 3-4);

Lactația necesită cerințele nutriționale cele mai mari, pentru că femela trebuie să producă suficientă energie atât pentru ea cât și pentru pui dar în același timp să fie un lapte de calitate.

Lactația (săptămâna 1)

1.5 * ME (energia metabolică) până la 2 * ME (energia metabolică) și 4, 6 mese pe zi;

Lactația (săptămâna 2-5)

2 * ME (energia metabolică) până la 3 * ME (energia metabolică) și 4, 6 mese pe zi;

Lactația (săptămâna 6)

1.25 * ME (energia metabolică) până la 1.5 * ME (energia metabolică) și 2,3 mese pe zi;

După înțărcare puilor se revine la hrănirea mamei cu gramajul de menținere.

De obicei, puii se înțarcă la 8 săptămâni.

Atunci când dieta pentru pui nu este echilibrată, apar scăderile de greutate, anemia, diareea. Femela va avea și ea probleme din cauza lipsei nutrienților suficienți. Asta o va face să mănânce mai mult, pentru a primi ce are nevoie, astfel că tractul intestinal va fi suprasolicitat și va ajunge la diaree, deshidratare și în cele din urmă o vor opri să producă suficient lapte pentru pui sau o vor face sa rămână fără lapte.

Mastita poate fi de asemenea o consecință nutrițională a glandelor mamare.

Energia din dietă

În această etapă, energia necesară poate sa fie și de trei, patru ori mai mare decât la un câine de aceeași mărime, aflat la menținere.
Când formulăm dieta de alăptare, trebuie sa ținem cont că densitatea energetică a alimentelor să fie suficientă. Dacă hrana nu conține cantitatea corectă de calorii, femela riscă să nu mai mănânce suficient pentru a-și satisface cerințele energetice și vor aparea o varietate de probleme, inclusiv pierderea nedorită în greutate și incapacitatea de a produce suficient lapte pentru a-și hrăni puii. Cu cât sunt mai mulți pui de alăptat, cu atât mama are nevoie de mai multă energie.

Apa proaspătă

Laptele produs de femelă conține 78% apă în compoziție, însă este necesar să oferiți cantități de apă proaspătă și curată, la discreție (Case et al., 2011; Facetti & Delaney, 2012; Hand et al. 2000; Hand et al., 2010).

Proteinele

Puii cresc de doua ori mai repede decat vițeii, asta pentru că laptele cu care sunt hrăniți conține de patru ori mai multe proteine decât laptele vacii.

Necesarul de proteine pentru femelele care alăptează crește chiar mai mult decât necesarul de energie. Cățelele care alăptează necesită de obicei aproape dublul cantității de aminoacizi esențiali decât un câine de dimensiune echivalentă aflat la menținere și, în cazul aminoacizilor leucină și valină, aproape triplu. Prin urmare, proteinele de înaltă calitate trebuie să cuprindă o mare parte din energia totală din dieta mamei care alăptează (Facetti & Delaney, 2012; Hand et al., 2000; Hand et al., 2010; NRC/NAS, 2006).

Grăsimile

O femelă gestantă poate avea nevoie chiar și de cinci ori mai multe grăsimi decât un câine la menținere, de aceeași greutate. Prin intermediul grăsimii putem oferi o cantitate mai mică de hrană, cu de doua ori mai multa energie decât din carbohidrați și proteine.

Pe lângă faptul că oferă beneficii importante pentru sănătatea femelelor care alăptează, suplimentarea cu omega-3 din ulei de pește sau din alte surse marine poate crește conținutul de acizi grași din laptele mamei, permițând transmiterea EPA și DHA către puii care sunt alăptați (Case și colab., 2011)

Carbohidrații

Carbohidrații nu sunt esențiali in hrana câinilor, dar nu sunt indispensabili. Dacă dieta conține suficiente proteine, câinii pot sintetiza glucoza în ficat și rinichi, însă o femelă care alăptează va avea nevoie de o cantitate mai mare de glucoză, care ar trebui sa provină din 10, 20% carbohidrați complecsi, de calitate, pentru a sintetiza zahărul din lapte (Schenck. 2010).

5. ALIMENTE RECOMANDATE PENTRU LACATAȚIE

Următoarele alimente oferă surse excelente de nutrienți pentru cățelele care alăptează:

• ouăle (de preferință organice, din găini crescute în aer liber) furnizează proteine și nutrienți de înaltă calitate;

• ficatul, precum ficatul de vită, rață și miel, contribuie cu vitaminele A și D și cu alți nutrienți importanți;

•peștele cu conținut scăzut de mercur și uleiul de pește furnizează acizi grași omega-3 și alți nutrienți importanți;

• proteine animale noi (de exemplu, zimbru, căprioară și iepure) furnizează proteine și nutrienți de înaltă calitate;

• fulgii de ovaz (fără gluten), quinoa, oferă o sursă sănătoasa de carbohidrați care aduce beneficii tractului Gl;

•uleiuri pe bază de plante, cum ar fi uleiul de borage, uleiul de cocos, uleiul de primulă, uleiul de semințe de dovleac și furnizează calorii sănătoase și acizi grași esențiali;

•algele furnizează iod (Lauten și Lascola, 2011);

Concluzii

Femelele gestante și care alăptează intră în categoria specială a câinilor de înaltă performanță, alături de câinii atleti, privind dintr-o perspectivă nutrițională. Câinii atleți au nevoie de o dieta densă, inclusiv calorii extra pentru a putea susține corpul solicitat.

Corpul poate folosi trei tipuri de metabolizare a energiei, care vor determina ce sistem energetic va fi folosit, implicit de unde trebuie sã provinã energia: primordial din carbohidrați sau din grãsimi.

Cele trei sisteme energetice sunt: sistemul de trifosfat de adenozină fosfocreatină (ATP-CP) (numit și sistem fosfagen sau sistem anaerob), care alimentează organismul pentru doar cinci până la douăzeci de secunde; sistemul de energie glicolitică, ce preia controlul atunci când sistemul anaerob se oprește și furnizează energie până la aproximativ două minute; și energia sistemului oxidativă, care este cel mai complex, preluând conducerea în locul glicolizei, ca să ofere energia necesară exercițiilor de anduranță.

Cum susținem performanța și rezistenței femelei?

•antioxidanți: carotenoizii Co-Q10, fructe de pădure și rodie;

•nutrienți bioactivi, cum ar fi iarba-grasă;

•ierburi: armurariul (Silybum marianum), echinacea angustifolia, curcumină, gingseng siberian, rădăcină de valeriană și mușețel;

•vitamine și aminoacizi: niacină, taurină, tiamină, vitamina A, vitamina B12, vitamina C, vitamina D, vitamina E, vitamina K;

•acizi grași esențiali: omega 3;

Este esențial să oferim câinilor de performanță suficientă apă, pentru a evita deshidratarea. Perioada critică de creștere pentru căței în uter, are loc după săptămâna a cincea de sarcină până la naștere. Creșteți treptat consumul de hrană a femelei gestante, în ultimele trei până la patru săptămâni de sarcină, astfel încât până la naștere ea să fi câștigat 15 până la 25% din greutatea corporală normală. Atât timp cât femela mănâncă o dietă echilibrată corespunzătoare pentru gestație, de obicei nu este necesară suplimentarea de calciu. Suplimentarea excesivă cu vitamina A ar trebui, de asemenea, evitatã, deoarece poate crește probabilitatea aparitiei afectiunilor de despicare a buzelor sau a palatului.

Omega 3 provenind din uleiul de pește și alte surse marine joacã un rol important atât pentru femelele gestante cât și pentru cele care alãpteazã.

O dieta specialã pentru lactație poate fi oferitã in ultimele trei, patru saptãmâni ale gestației.

• alăptarea impune unui câine mai multe cerințe nutriționale decât în orice alt moment al vieții sale adulte și, în unele cazuri, chiar depășește nutriția cerutã de puii în creștere. Cu cât o mamã alãpteazã mai mulți cãței, cu atât nevoile ei de nutrienți sunt mai mari. Hrănirea unei mame care alãpteazã cu o dietã inadecvatã, va duce la probleme de sănătate, cum ar fi pierderea în greutate, anemie și/sau diaree. Diareea poate provoca deshidratare, o poate priva de lichidele esențiale și îi poate afecta capacitatea de a produce suficient lapte. De asemenea, pot apãrea agalactia (absența laptelui) sau mastita, o infecție a glandelor mamare.

• nicio altã etapã de creștere nu necesită atâta energie ca lactația; o cățea care alãptează, poate avea nevoie cu ușurință de cantități de patru ori mai mari de calorii, decât un câine de aceeași dimensiune, aflat la menținere. Cu cât sunt alãptați mai mulți cãței, cu atât femela va avea nevoie de mai multã energie, atunci când alãpteazã, și va avea cerințe energetice mai mari în timpul alãptării (săptămâna trei, până la patru). Dieta mamei care alãpteazã ar trebui să fie foarte palatabilã și ușor digerabilã pentru a absorbi toți nutrienții esențiali. Laptele are în compoziție 78% apã. Femelele care alãpteazã, au nevoie de o cantitate mare de apã curatã și proaspãtã, pentru a produce suficient lapte pentru a satisface nevoile puilor lor.

O femelã care alãpteazã poate necesita uneori, de cinci ori mai multã grãsime decât un câine de aceeași mãrime, aflat la menținere.

Lactație

Formula de bazã în perioada lactației va fi:

2 * ME (energia metabolicã) pânã la 3 * ME (energia metabolicã)

Evitați pierderea masivã a greutății femelei în perioada lactației.

Se oferã mai multe mese mici, cu o biodisponibilitate crescutã (calitate ridicatã).

Cantitatea de hranã scade începând cu sãptãmâna 4 de lactație.

Cantitatea de apã crește considerabil în perioada lactației.

Cantitate de hrană a femelei la gestație

sãptãmâna 1-4 ➡️100% 2 mese/zi

sãptãmâna 5 ⬆️125% 2-3 mese/zi

sãptãmâna 6 ⬆️125-150% 3-4 mese/zi